De câte ori, o Doamne, străpuns și singur apăsat
Am fost fără de tine,
Iar tu, o dat nu m-ai lăsat!
De câte ori, oh Doamne? fața mi-am ascuns,
Plecând pe căi deșarte iar tu, nimic nu ai răspuns.

/: De câte ori, oh Doamne? mă îndemnai ades
Și îmi vorbeai în suflet,
Iar eu nimic, nimic n-am înțeles :/

De câte ori, o Doamne, alături tu mi-ai fost,
Când plânsul și durerea amicii mei au fost.
De câte ori, o Doamne, În viața mea pribeagă,
Eu hoinăream în lume, Și te lăsam afară.

/: De câte ori, oh Doamne? mă îndemnai ades
Și îmi vorbeai în față,
Iar eu nimic, nimic n-am înțeles :/

De câte ori, o Doamne, în plâns și în suspine,
Cu inimioara frântă te-ai apropiat de mine.

De-atâtea ori, copile, când trist zăceai în pat,
De-atâtea ori veneam, Să te ridic cu drag.
De-atâtea ori, sărmane, îți trimiteam ostașii mei,
Surori și frații, de-o povară, Să-ți scape anișorii tăi.

/: De-atâtea ori, iubite,
Că stelele pe ceruri nu-s,
Plângea cu amar și în suspine
Oh, preaiubitul tău Isus. :/

De-atâtea ori, copile, cu drag spre tine când privesc,
Se oglindește El în tine
Și tot mai mult eu te iubesc.

/: De-atâtea ori, iubite,
Că stelele pe ceruri nu-s,
Plângea cu amar și în suspine
Oh, preaiubitul tău Isus. :/

De-atâtea ori, copile, când sufletu-ți privesc,
Căci am muncit chiar Eu la tine
Valoarea să îți dăruiesc.


/: De-atâtea ori, iubite,
Că stelele pe ceruri nu-s,
Plângea cu amar și în suspine
Oh, preaiubitul tău Isus. :/

Tu nu mai suspina atâta, și-ncrede-te mereu,
Căci Tatăl ce veghează, e însuși Dumnezeu,
Iar osânda și păcatu’ aspru pedepsesc,
Ca nu cumva în ziua sfântă, În iadul rău să te gonesc.

/: De-atâtea ori, iubite,
Că stelele pe ceruri nu-s,
Plângea cu amar și în suspine
Oh, preaiubitul tău Isus. :/

Iar credința, de ți-e sfântă,
Până la Mine, în ceruri sus,
Sunt îngeri mii și mii de-a rândul
Ce-n rugăciune te-au adus.

/: De-atâtea ori, iubite,
Că stelele pe ceruri nu-s,
Plângea cu amar și în suspine
Oh, preaiubitul tău Isus. :/

Cum crezi? , copile, că ființa ta e fără preț?
Când Eu muream atuncea pentru tine
Ca să te aduc, în raiul Meu ceresc?

/: De-atâtea ori, iubite,
Că stelele pe ceruri nu-s,
Plângea cu amar și în suspine
Oh, preaiubitul tău Isus. :/